Sportivii români nedreptățiți


Postat pe 24 iulie 2016

Ziua de 24 iulie 1980 consemnează cea mai mare nedreptate sau furt din toată istoria sportului românesc având în vedere și consecințele care au decurs din acesta. La Jocurile Olimpice de la Moscova, Nadia Comăneci era privată de medalia de aur la proba de individual compus pe care o merita din plin pe baza performanței sportive. Arbitrii și mai ales oficialii sovietici au dorit ca sportiva lor să fie încununată cu medalia de aur la această probă, iar acest verdict a venit după o așteptare de 28 de minute a Nadiei pentru a primi nota 9.85 care nu era pe măsura evoluției ei la bârnă. Cu o notă de 9.90 ar fi fost la egalitate pe primul loc cu gimnasta sovietică, Davidova. Acest eveniment a fost relatat într-o postare anterioară de Bela Karolyi în cartea sa. În urma acestui eveniment, datorită contestației antrenorului Nadiei și a declarațiilor sale critice la adresa sovieticilor acordate ziariștilor străini, soții Karolyi au avut mult de suferit și în cele din urmă au ales să rămână în Statele Unite anul următor. Și alți sportivi români au fost nedreptățiți la Moscova la Jocurile Olimpice comuniste.

Consecințele

Bela și Marta Karolyi fiind obligați să renunțe a mai antrena în România din postura de cei mai buni antrenori din lume și practic creatorii școlii de gimnastică românești și care au făcut din România o superputere în gimnastică, au privat gimnastica românească de multe alte succese pe care le-au obținut antrenând în Statele Unite și practic ridicând și America la nivel de superputere în gimnastică. Succesele încă de la Los Angeles, în 1984, cu Mary Lou Retton în dauna Ecaterinei Szabo și Juliane McNamara, ambele campioane olimpice, apoi în 1991 la Indianapolis, unde Kim Smeskal a devenit prima americană campioană mondială la individual compus și nu în ultimul rând Atlanta 1996, unde americancele aveau să câștige și proba pe echipe s-au obținut și în dauna gimnastelor din România. Chiar la Londra în 2012, România a mai pierdut o medalie de bronz la finala de la bârnă după o contestație a soților Karolyi depusă în favoarea unei gimnaste americane care fusese notată incorect la dificultatea exercițiului.

Am dorit să amintesc cu această ocazie mai multe astfel de evenimente negre care au întinat competițiile în care erau angrenați sportivii români.

A doua mare nedreptate din istorie a fost amintită în postările anterioare și s-a întâmplat la Campionatele Europene de gimnastică de la Praga din 1977, când Nicolae Ceaușescu a retras echipa feminină tocmai când se pregătea să câștige medalia de aur la proba pe echipe. Și aici din nou Nadia Comăneci a fost implicată și a fost privată de o nouă medalie de aur.

A treia mare nedreptate aș zice că este cea făcută tot gimnasticii, în 2000 la Sydney, tot la Jocurile Olimpice, unde Andreea Răducan a fost suspendată de C.I.O. pentru o substanță interzisă, găsită la controlul antidoping, doar la Jocurile Olimpice, deși Federația Internațională de Gimnastică scosese pseudo-efedrina de pe lista substanțelor interzise. Andreea nu a mai putut evolua la finalele pe aparate și mai ales a fost deposedată de medalia de aur obținută la individual compus.

O altă mare nedreptate a fost comisă la Campionatul Mondial de fotbal din 1970 din Mexic împotriva jucătorului român Nicolae Dobrin, cel mai bun jucător de dinainte de Gheorghe Hagi, care nu a fost folosit niciun minut în cele 3 meciuri din grupă, deși, poate că nu era în cea mai bună formă. Ar fi fost singurul turneu final la care ar fi putut juca Dobrin și mai mult, împotriva Braziliei și Angliei, două dintre cele mai bune echipe din lume la acea dată.

Aș adăuga aici și absența gimnastei Larisa Iordache la Jocurile Olimpice de la Rio prin necalificarea echipei României și mai ales limitarea numărului de gimnaste la doar una singură. Iordache a fost pe locul 3 la individual compus la ultimele campionate mondiale, dar Federația Internațională de Gimnastică nu a acceptat decât sportivele clasate pe primele 3 locuri doar la finalele pe aparate, astfel încât Larisa nu a fost la Rio decât ca rezervă a Cătălinei Ponor, singura gimnastă care a concurat la Rio pentru România.

Am găsit un articol despre fair-play, o regulă care ar trebui să guverneze toate întrecerile sportive, indiferent dacă este vorba de sportivi, antrenori, arbitrii sau alți oficiali.

SWScan01566

Publicitate