Ramul de măslin al Olympiei


ALBERT SARITOV este primul străin naturalizat care a câștigat o medalie pentru România, cea de BRONZ la lupte libere, categoria 97 kg, învingându-l prin superioritate tehnică pe georgianul Elizbar Odikadze cu scorul de 10-0. El este de origine cecenă și a reprezentat Rusia până de curând, dar rușii au renunțat la el pentru actualele jocuri olimpice și cu acest gest ne-au făcut cadou o medalie. Fiind ultima la care speram în ultima zi a întrecerilor este ca și o medalie de aur, iar totalul nostru urcă la cinci medalii la jocurile de la Rio, printre cele mai slabe rezultate de după al doilea război mondial.

România mai are încă patru medalii la JO, aur prin echipa feminină de spadă, argint prin Horia Tecău şi Florin Mergea, bronz prin echipajul de 8+1 la canotaj şi Gabriel Sâncrăian la haltere.

Este prima medalie pentru luptele românești de la Olimpiada din 1984. În 1992, Ioan Grigoraș cucerea un bronz la categoria 130 de kilograme la întrecerea de greco-romane.

Cartea „Ramul de măslin al Olympiei” am postat-o cu ocazia închiderii jocurilor de la Rio, fiind ultima pe care o am și care este dedicată în întregime jocurilor olimpice.

Publicitate

Eroii olimpiadelor


Cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Moscova ca o avancronică sau preambul s-a editat această carte cu cei mai importanți eroi ai jocurilor moderne, de la Atena 1896 și până la Montreal 1976, o istorie de 80 de ani, de la Spyros Louis, câștigătorul Maratonului din 1896 și până la „zeița” de la Montreal, Nadia Comăneci.

001002-003005006-007009010-011012-013014-015016-016a016b016c016d016e-017018-019020-021022-023024-025026-027028-029030-031032-033034-035036-037038-039040-041042-043044-045046-047048-048a048b048c048d048e-049050-051052-053054-055056-057058-059060-061062-063064-065066-067068-069070-071072-073074-075076-077078-079080-080a080b080c080d080e-081082-083084-085086-087088-089090-091092-093094-095096-097098-099100-101102-103104-105106-107108-109110-111112-113114-115116-117118-119120-121122-123124-125126-127128-128a128b128c128d128e-129130-131132-133134-135136-137138-139140-141142-143144-145146-147148-149150-151152-153154-155156

Realizări și speranțe năruite


Puține realizări au avut sportivii români la Rio, doar echipa feminină de sabie condusă de Ana-Maria Popescu fostă Brânză și parțial tenismenii Horia Tecău și Florin Mergea alături de echipajul de 8+1 la canotaj și luptătorul Albert Saritov au confirmat speranțele de dinainte de startul olimpiadei. Per total s-au obținut 4 medalii de aur, 2 de argint și 11 de bronz dacă e să le vedem din punctul de vedere al optimistului, altfel, nu contează decât ca un aur, un argint și două de bronz în clasamentul pe medalii. Singurul meci dramatic a fost cel din sferturi de la sabie pe echipe unde româncele au câștigat cu 24-23 cu Statele Unite, tușa decisivă fiind obținută de Ana-Maria Popescu. Apoi în semifinala cu Rusia și în finala cu China au avut meciuri mai puțin dramatice, când au condus de la început și până la sfârșit. De data asta echipa a făcut mare „brânză”, luând aurul, deși la individual au dezamăgit mai mult ca la Londra, unde Ana Maria a luat argint. Trebuie amintit că româncele dețin primele 2 locuri la ultimele campionate europene la individual.

Tecău și Mergea au mers doar până în finală și s-au oprit la medalia de argint nereușind să bată perechea Lopez-Nadal, deși erau cotați favoriți în finală.

La gimnastică, judo, handbal, lupte, atletism, tenis, tir s-au înregistrat eșecuri pe linie, unele umilitoare, la handbal de exemplu, unde la fel ca la Euro 2016, am reușit să pierdem cu o echipă modestă, Angola, un fel de Albania la handbal. Angola s-a și calificat apoi în sferturi, obținând cea mai mare performanță din istoria ei. Dar cea mai mare dezamăgire a fost, însă, necalificarea echipei de gimnastică la jocuri, prima dată după 1972. Apoi, cei 3 gimnaști cu care ne-am dus la Rio, au obținut locuri modeste, 6 sau 7, în finalele pe aparate.

La atletism nu putem spune că Marian Oprea la triplusalt, cea mai mare speranță la medalii, ar fi concurat, din moment ce toate cele 3 încercări au fost ratate călcând pragul de săritură. Ca să fac puțin haz, cu nume de atleți gen Bobocel, Gag sau Pierdevară parcă ar fi fost caraghios să obținem vreo medalie sau măcar o calificare în finale. Da, per ansamblu am fost bobocei când ar fi trebuit să dovedim deplină maturitate și dârzenie așa cum au făcut nenumărați sportivi străini. Maturitate a dovedit doar halterofilul Gabriel Sîncrăian care a renunțat la o porție de mâncare înaintea concursului pentru o medalie de bronz la categoria 85 kg și a câștigat-o în cele din urmă tocmai datorită greutății sale mai mici față de cel clasat la egalitate cu el în finală. A fost foarte aproape și de argint.

Am pierdut o vară olimpică foarte săracă în medalii, iar alta va veni abia peste 4 ani la Tokyo. Legat de numele de familie, personal mă bucur că un sportiv din Ungaria care are același nume de familie ca și mine a ieșit campion olimpic, probabil singurul campion olimpic din istorie cu acest nume. De altfel, Ungaria a fost încă o dată la înălțime, luând 8 medalii de aur, 3 de argint și 4 de bronz cu care este pe locul 12 în clasamentul pe medalii. România abia se situează dincolo de locul 40.

Alți sportivi străini au luptat până în ultimele secunde în meciuri dramatice pe muchie de cuțit, la lupte libere, handbal sau volei. Am văzut finala mare de la lupte libere la categoria 48 kg femei unde o sportivă din Japonia era condusă cu 2-0 până în ultimul minut, reușind să câștige când mai erau 5-6 secunde din meci. Cam în același stil a pierdut și Corina Căprioriu o medalie de bronz la judo. A fost încă o dată „căprioară” când trebuia să fie o „leoiacă” pe tatami. La fel și Andreea Chițu tot la judo. Ambele sportive erau favorite pentru medalia de aur la începutul competiției.

La handbal feminin au fost mai multe partide dramatice în sferturi, unde Franța a reușit să bată Spania după ce a fost condusă tot meciul chiar și cu 7 goluri diferență și semifinale, unde Olanda și Norvegia au pierdut la un gol diferență. Marea dezamăgire a venit din partea Braziliei, care după ce a câștigat grupa din care a făcut parte și România pe care a spulberat-o cu 26-13, a pierdut la fel de rușinos cu Olanda, scor 33-20, în sferturi. În semifinale au fost eliminate ambele finaliste de la ultimul campionat mondial, Norvegia și Olanda, după ce ocupanta locului 3, România a „reușit” să califice Angola în sferturi.

La volei feminin echipa americană a fost eliminată în semifinale de Serbia după un meci de 5 seturi, toate la scoruri strânse, ultimul încheiat cu 15-13. Echipele Braziliei de volei și volei pe plajă au pierdut pe teren propriu deși se puneau mari speranțe în ele chiar pentru medaliile de aur.

Medalia pierdută


Postat pe 9 august 2016

Astăzi, pe 9 august 2016 se desfășoară finala pe echipe la gimnastică feminină, probă la care România are o tradiție de 40 de ani, începând cu olimpiada de la Montreal în care răstimp am fost nelipsiți sau nelipsite de pe podium. Anul acesta însă, România a ratat calificarea mergând la Rio doar cu o singură gimnastă, Cătălina Ponor. Ne-am putea imagina un campionat mondial de fotbal fără Brazilia, Germania sau Italia ? Cam asta ar fi comparația, dacă ne gândim că România este cea mai medaliată țară la această probă, obținând 10 medalii consecutiv.

Într-o postare anterioară despre Nadia Comăneci am făcut un dream-team românesc din ultimii 40 de ani care ar arăta așa:

  1. Nadia Comăneci – cea mai bună gimnastă din toate timpurile, 5 medalii de aur, 3 de argint și una de bronz la J.O. de la Montreal (7 note de 10) și Moscova
  2. Ecaterina Szabo – 4 medalii de aur și una de argint la J.O. de la Los Angeles în 1984
  3. Daniela Silivaș – 3 medalii de aur, 2 de argint și una de bronz la J.O. de la Seul în 1988
  4. Lavinia Miloșovici – 2 medalii de aur, una de argint și 3 de bronz la Barcelona în 1992 și Atlanta în 1996, ultima gimnastă care a luat o notă de 10 la jocurile olimpice, în 1992
  5. Simona Amânar – 3 medalii de aur, una de argint și 3 de bronz la J.O. de la Atlanta și Sydney, a doua gimnastă româncă medaliată cu aur la 2 ediții de J.O. după Nadia Comăneci
  6. Cătălina Ponor – 3 medalii de aur la Atena în 2004, una de argint și una de bronz la Londra în 2012, singura gimnastă româncă participantă la 3 ediții de jocuri olimpice

Făcând această echipă am lăsat deoparte multe alte campioane olimpice, mondiale și europene ca și gimnastele de mai sus. Un al doilea dream-team care ne-ar fi calificat fără probleme la Rio și ar fi avut mari șanse la medalia de aur ar putea arăta în felul următor:

  1. Maria Olaru – campioană mondială la individual compus în 1999 la Tianjin
  2. Aurelia Dobre – campioană mondială la individual compus în 1987 la Rotterdam
  3. Gina Gogean – 2 medalii de argint și 3 de bronz la Barcelona și Atlanta
  4. Andreea Răducan – oficial o medalie de aur și una de argint la J.O. de la Sydney în 2000, neoficial 2 de aur înainte de descalificare și medalia de argint
  5. Sandra Isbașa – două medalii de aur și două de bronz la J.O. de la Beijing în 2008 și Londra în 2012
  6. Larisa Iordache – o medalie de bronz la Londra în 2012

Și încă am mai putea face 2-3 echipe care se puteau califica și urca pe podium la Rio fără probleme.

Iată performanțele din ultimii 40 de ani în această probă:

2012 – Bronz

2008 – Bronz

2004 – Aur

2004

2000 – Aur

2000a2000b

1996 – Bronz

1992 – Argint

1988 – Argint

1988a1988

1984 – Aur

1984a1984

1980 – Argint

1980

1976 – Argint

1976a1976b

Așadar, cea mai sigură medalie din ultimii 40 de ani la gimnastică nu va mai fi obținută de gimnastele românce și în acest an. Sperăm ca în 2020 să revină acolo sus, pe podium.

În general, există puține speranțe pentru medalii, după înfrângeri umilitoare sau la limită la handbal, scrimă, tir sau judo când sportivii români tocmai aveau meciuri de calificare în sferturi sau semifinale. La canotaj se obțin calificări în finale abia după tururi de recalificări. Deocamdată doar Cătălina Ponor a obținut o calificare în finala de la bârnă, dar șansele pentru o medalie sunt mici, după părerea mea. E greu ca la 29 de ani să ai pretenții la medalii. Vârsta își spune cuvântul, ușurința în execuții nu mai e ca la 17-18 ani, grația și impresia artistică, la fel, s-a văzut acest lucru la exercițiul Cătălinei de la sol și arbitrii au notat în consecință. Marian Drăgulescu s-a calificat în finala de la sărituri cu a cincea notă, ca și Cătălina la bârnă. Deci, abia a cincea șansă pentru o medalie de aur pentru ambii gimnaști sau a treia pentru un bronz.

Înotătorul Robert Glință a terminat pe locul 8 în finala de la 100 spate. Ca să facem o comparație, în general, prestația sportivilor români seamănă mult cu cea a echipei naționale de fotbal de la Euro 2016.

Sabrerul Tiberiu Dolniceanu a fost nedreptățit de două ori de un arbitru senegalez, o dată la 9 – 9, a fost incapabil să analizeze probele video și să îi dea punctul românului, iar apoi la 11 – 10 pentru ungur, în loc ca punctul să revină românului pe drept, i s-a dat tușa scrimerului din Ungaria. Nu mă bucur că a câștigat Szilagyi, campionul olimpic de la Londra, pe nedrept în momente cheie, din cauza arbitrajului. Nu știu ce performanțe au sportivii senegalezi în acest sport pentru ca arbitrii din această țară să decidă la voia întâmplării campionii olimpici.

Echipa de handbal feminin a reușit să câștige primul său meci, cu Muntenegru, cu 25 – 21 și a obținut primele 2 puncte care o mențin în cursa pentru calificarea în sferturi, dar va trebui să mai câștige un meci și să obțină încă un punct din ultimele 2 meciuri, cu Spania și cu Norvegia, în grupă.

Legendele Olympiei


O carte cu eroii olimpiadelor antice și cu legendele din jurul acestora a apărut în 1980 cu ocazia jocurilor de la Moscova.

IMGIMG_0001IMG_0002IMG_0003IMG_0004IMG_0005IMG_0006IMG_0007IMG_0008IMG_0009IMG_0010IMG_0011IMG_0012IMG_0013IMG_0014IMG_0015IMG_0016IMG_0017IMG_0018IMG_0019IMG_0020IMG_0021IMG_0022IMG_0023IMG_0024IMG_0025IMG_0026IMG_0027IMG_0028IMG_0029IMG_0030IMG_0031IMG_0032IMG_0033IMG_0034IMG_0035IMG_0036IMG_0037IMG_0038IMG_0039IMG_0040IMG_0041IMG_0042IMG_0043IMG_0044IMG_0045IMG_0046IMG_0047IMG_0048IMG_0049IMG_0050104-105106-107108-109110-111112-113114-115116-117118-119120-121122-123124-125126-127128-129130-131132-133134-135136-137138-139140-141142-143144-145146-147148-149150-151152-153154-155156-157158-159160-161163164-165166-167

Revista „Magazin Istoric” nr. 9 din 1968 apărută cu câteva săptămâni înainte de startul jocurilor de la Ciudad de Mexico a publicat acest articol despre olimpiadele grecești.

0708091011

 

JOCURILE OLIMPICE – Ce s-a întâmplat cu idealurile


Postat pe 6 august 2016

Astăzi 6 august 2016 la Rio de Janeiro, în Brazilia, începe o nouă ediție a Jocurilor Olimpice de vară, cea mai importantă competiție sportivă a lumii.

Treziți-vă !, cea mai răspândită revistă din lume, într-un număr apărut cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Sydney din 2000, abordează idealurile care ar trebui să guverneze aceste jocuri. Această revistă scrie destul de rar despre competițiile sportive, mai ales în articolele principale din primele 9 pagini. Cred că este singurul număr cu această temă, deși revista publică multe articole sociale, sanitare, culturale, istorice etc. Foarte puține publicații mai scriu despre aceste idealuri care au existat încă din antichitate.

Sunt prezentate marile probleme care există și la actuala ediție de la Rio de Janeiro, corupția, dopingul, cheltuielile uriașe, dar și profiturile.

010203040506070809

Olimpiada californiană a recordurilor de medalii românești


Postat pe 5 august 2016

Între 28 iulie și 12 august 1984 la Los Angeles s-a desfășurat a XXIII-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară din era modernă, ediție care constituie un veritabil record pentru sportul românesc. S-au obținut nu mai puțin de 53 de medalii, dintre care 20 de aur cu care ne-am clasat pe locul II după țara gazdă în clasamentul pe națiuni la medalii. Sporturile care au adus cele mai multe medalii sunt gimnastica, canotajul, caiac-canoe, atletismul, halterele, luptele, la fel ca la multe alte ediții. De fapt, am luat medalii la toate disciplinele sportive la care au fost înscriși sportivi români. Dacă ar fi să facem o comparație cu fotbalul este ca și cum am fi jucat finala campionatului mondial de fotbal în acel memorabil an.

Deși a fost boicotată de majoritatea statelor socialiste/comuniste, cu excepția României, Chinei și Iugoslaviei, a avut un nivel competițional ridicat, cu multe recorduri și note de 10 la gimnastică. Într-adevăr, România a trimis la Los Angeles în 1984 cea mai bună echipă olimpică din istorie. Dacă cel care conducea țara atunci cu mână de fier ar fi luat decizia de a boicota jocurile, România ar fi avut la ora actuală în palmares cu 20 de titluri olimpice mai puține, cu 16 medalii de argint mai puține și cu 17 medalii de bronz mai puține decât are acum. Ar fi fost cea mai mare nedreptate comisă vreodată sportivilor români !

Almanahul „Scânteia Tineretului” din 1984 prezintă o avancronică a întrecerilor olimpice care aveau să înceapă în iulie același an.

125126

Zilele de 3 – 6 august au fost cele mai fructuoase, sportivii români câștigând 22 de medalii, dintre care 14 de aur.

La gimnastica feminină am obținut 5 medalii de aur din 6 probe. La finala de la bârnă 2 gimnaste din România au terminat pe primul loc câștigând fiecare medalie de aur, Ecaterina Szabo și Simona Păuca. Doar la individual compus și la finala de la paralele au câștigat gimnastele din SUA antrenate de Bela Karolyi, Mary Lou Retton și Julianne McNamara. Probabil că am fi reușit pentru prima și singura dată să câștigăm toate probele dacă antrenorul Bela Karolyi ar fi condus și la Los Angeles echipa de gimnastică feminină. Deși nu a fost antrenorul coordonator al echipei americane și nici nu i sa permis prezența în spațiul de concurs, totuși a reușit să obțină 2 medalii de aur cu gimnastele antrenate de el și de soția lui, Marta.

Cea mai importantă publicație apărută după un an de la sfârșitul jocurilor o consider cartea „Olimpiada Californiană” a lui Horia Alexandrescu dedicată în întregime acelui eveniment.

IMGIMG_0001IMG_0002IMG_0003IMG_0004IMG_0005IMG_0006IMG_0007IMG_0008IMG_0009IMG_0010IMG_0011IMG_0012IMG_0013IMG_0014IMG_0015IMG_0016IMG_0017IMG_0018IMG_0019IMG_0020IMG_0021IMG_0022IMG_0023IMG_0024IMG_0025IMG_0026IMG_0027IMG_0028IMG_0029IMG_0030IMG_0031IMG_0032IMG_0033IMG_0034IMG_0035IMG_0036IMG_0037IMG_0038IMG_0039IMG_0040IMG_0041IMG_0042IMG_0043IMG_0044IMG_0045IMG_0046IMG_0047IMG_0048IMG_0049IMG_0050IMG_0051IMG_0052IMG_0053IMG_0054IMG_0055

Almanahul „Sportul” din 1985 prezintă pe larg cel mai mare succes al sportului românesc, ca număr de medalii obținute.

Și almanahul „Scânteia” din anul 1985 a dedicat câteva pagini celui mai mare succes al sportului românesc, așa cum se poate vedea în imaginile următoare.

320321322323324325