Olimpiada californiană a recordurilor de medalii românești


Postat pe 5 august 2016

Între 28 iulie și 12 august 1984 la Los Angeles s-a desfășurat a XXIII-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară din era modernă, ediție care constituie un veritabil record pentru sportul românesc. S-au obținut nu mai puțin de 53 de medalii, dintre care 20 de aur cu care ne-am clasat pe locul II după țara gazdă în clasamentul pe națiuni la medalii. Sporturile care au adus cele mai multe medalii sunt gimnastica, canotajul, caiac-canoe, atletismul, halterele, luptele, la fel ca la multe alte ediții. De fapt, am luat medalii la toate disciplinele sportive la care au fost înscriși sportivi români. Dacă ar fi să facem o comparație cu fotbalul este ca și cum am fi jucat finala campionatului mondial de fotbal în acel memorabil an.

Deși a fost boicotată de majoritatea statelor socialiste/comuniste, cu excepția României, Chinei și Iugoslaviei, a avut un nivel competițional ridicat, cu multe recorduri și note de 10 la gimnastică. Într-adevăr, România a trimis la Los Angeles în 1984 cea mai bună echipă olimpică din istorie. Dacă cel care conducea țara atunci cu mână de fier ar fi luat decizia de a boicota jocurile, România ar fi avut la ora actuală în palmares cu 20 de titluri olimpice mai puține, cu 16 medalii de argint mai puține și cu 17 medalii de bronz mai puține decât are acum. Ar fi fost cea mai mare nedreptate comisă vreodată sportivilor români !

Almanahul „Scânteia Tineretului” din 1984 prezintă o avancronică a întrecerilor olimpice care aveau să înceapă în iulie același an.

125126

Zilele de 3 – 6 august au fost cele mai fructuoase, sportivii români câștigând 22 de medalii, dintre care 14 de aur.

La gimnastica feminină am obținut 5 medalii de aur din 6 probe. La finala de la bârnă 2 gimnaste din România au terminat pe primul loc câștigând fiecare medalie de aur, Ecaterina Szabo și Simona Păuca. Doar la individual compus și la finala de la paralele au câștigat gimnastele din SUA antrenate de Bela Karolyi, Mary Lou Retton și Julianne McNamara. Probabil că am fi reușit pentru prima și singura dată să câștigăm toate probele dacă antrenorul Bela Karolyi ar fi condus și la Los Angeles echipa de gimnastică feminină. Deși nu a fost antrenorul coordonator al echipei americane și nici nu i sa permis prezența în spațiul de concurs, totuși a reușit să obțină 2 medalii de aur cu gimnastele antrenate de el și de soția lui, Marta.

Cea mai importantă publicație apărută după un an de la sfârșitul jocurilor o consider cartea „Olimpiada Californiană” a lui Horia Alexandrescu dedicată în întregime acelui eveniment.

IMGIMG_0001IMG_0002IMG_0003IMG_0004IMG_0005IMG_0006IMG_0007IMG_0008IMG_0009IMG_0010IMG_0011IMG_0012IMG_0013IMG_0014IMG_0015IMG_0016IMG_0017IMG_0018IMG_0019IMG_0020IMG_0021IMG_0022IMG_0023IMG_0024IMG_0025IMG_0026IMG_0027IMG_0028IMG_0029IMG_0030IMG_0031IMG_0032IMG_0033IMG_0034IMG_0035IMG_0036IMG_0037IMG_0038IMG_0039IMG_0040IMG_0041IMG_0042IMG_0043IMG_0044IMG_0045IMG_0046IMG_0047IMG_0048IMG_0049IMG_0050IMG_0051IMG_0052IMG_0053IMG_0054IMG_0055

Almanahul „Sportul” din 1985 prezintă pe larg cel mai mare succes al sportului românesc, ca număr de medalii obținute.

Și almanahul „Scânteia” din anul 1985 a dedicat câteva pagini celui mai mare succes al sportului românesc, așa cum se poate vedea în imaginile următoare.

320321322323324325