Simona, regina Madridului, Portugalia-campioana muzicii la Eurovision


Pe 13 mai 2017 Simona Halep și-a apărat cu succes, deși mai greu, titlul de campioană internațională a Spaniei obținut în 2016 la Madrid. A fost o finală foarte tare, care mi-a reamintit-o pe cea de la Roland Garros din 2014 pierdută cu Maria Sharapova. De data asta a fost o victorie în 3 seturi împotriva franțuzoaicei Cristina Mladenovic, cu 7-5, 6-7, 6-2. Ambele jucătoare și-au dorit cu ardoare victoria și au luptat din greu până la final. Să sperăm că Simona nu va fi descalificată după ce a lovit cu racheta un copil de mingi, după pierderea unui punct. A fost a treia finală la rând jucată de Simona la turneul madrilen. Pe prima a pierdut-o în 2015 cu Maria Sharapova.

C.S.M. București însă n-a putut repeta performanța de anul trecut, terminând pe locul 3. Și de data asta ziua de 7 mai a fost cu noroc pentru români pentru că C.S.M. a câștigat finala mică împotriva lui Buducnost Podgorița cu 26-20 după ce cu o zi înainte pierduse semifinala cu Vardar Skopje printr-un joc catastrofal în compartimentul defensiv. Să sperăm că în 2018 după întăririle cu jucătoare de mare valoare, printre care și Cristina Neagu, vor reuși să recucerească Liga Campionilor.

Nu vreau să trec peste o altă finală desfășurată tot pe 13 mai după victoria Simonei de la Madrid. Este vorba de finala „Eurovision”. Performanța României este importantă, locul 7 obținut este unul meritoriu pentru o fată de 19 ani și un alt tânăr de 25 de ani, Alex Florea. Cred că o putem declara pe Ilinca Băcilă „regina yodellingului” românesc. Românii erau favoriții nr. 7 la o casă de pariuri și au obținut locul respectiv. Din semifinala a doua au fost anunțați calificați în finală tot pe 7. Locul 3 pentru Republica Moldova este cea mai mare performanță pentru frații de peste Prut, iar bulgarul Kristian Kostov la doar 17 ani a obținut locul secund. Refrenul piesei reprezentanților noștri este de inspirație tirolezo-alpină și am obținut 30 voturi populare din Germania, Elveția, Italia sau Austria, acolo unde genul este la el acasă. Italia și Austria ne-au dat câte 10 voturi, Germania, 6, iar Elveția, 4. Din partea juriului de „specialitate geo-politic” din aceste țări am obținut exact 0 puncte !

Victoria portughezului Salvador Sobral m-a surprins și o includ în categoria surprizelor care nu au lipsit de-a lungul anilor la Eurovision, mai ales că nu era favorit la casele de pariuri, dar a câștigat detașat față de locul secund și votul juriului de specialitate și pe cel al publicului, acolo unde România s-a clasat pe locul 5. Genul abordat de portughez era la modă prin anii 1950-1960, dar poate că piesa a fost prea frumoasă ca să nu câștige concursul. Și poate că și mai mult a contat povestea lui de viață cu o boală de inimă care necesită supraveghere medicală permanentă și un transplant cât mai rapid. Cazurile sociale au mai avut câștig de cauză anii trecuți prin Conchita Wurst sau Dana International.

Favorita mea era Olanda, care s-a clasat abia pe locul 11. Piesa lor mi-a plăcut cel mai mult, iar Ungaria a terminat pe locul 8 cu o piesă care nu a fost înțeleasă nici de profesioniști într-ale muzicii așa cum am văzut pe un post TV. A fost o combinație între folclor maghiar și rap. Dacă nu știi limba ca să înțelegi versurile, e mai greu să înțelegi piesa în ansamblu. Este o inovație care se pare că este la modă, iar țări ca Ucraina au și câștigat concursul cu astfel de inovații muzicale. La noi, Ada și poate și alți cântăreți încearcă să reinventeze piese populare și să le repopularizeze și în rândul tinerilor. Rușii au obținut un loc 2 cu „babușkile” lor populare în 2012.

După ce a câștigat Campionatul European de fotbal în 2016, Portugalia câștigă și campionatul european de muzică în anul următor, similar cum a făcut Grecia în anii 2004 și 2005. Dacă în 2004 Grecia a organizat Olimpiada de vară după victoria de la europene, Portugalia nu a făcut în mod similar, dar Brazilia, țara gazdă a Olimpiadei de vară din 2016 este o fostă colonie portugheză, cu limba oficială tot portugheză. Grecii au învins în meciul de deschidere și apoi în finala de la europenele din 2004 țara gazdă, nimeni alta decât Portugalia. Deocamdată și grecii și portughezii au câte un singur titlu european la fotbal, dar și la Eurovision. Victoria la Eurovision au obținut-o în același oraș – Kiev. Uimitoare coincidențe ! Cei mai importanți oameni din fotbalul portughez, Cristiano Ronaldo și Jose Mourinho au șanse foarte mari să cucerească Liga Campionilor cu Real Madrid, respectiv Europa League cu Manchester United în 2017. Încă un amănunt, tot în zilele desfășurării concursului Eurovision, 3 copii portughezi au fost canonizați de Papa Francisc cu ocazia împlinirii unui secol de la mesajele divine primite de către aceștia la Fatima. Poate că cineva acolo sus îi iubește pe portughezi, iar anul 2017 este chiar anul marilor lor succese. Dar consider că acest an de grație a început în vara lui 2016 cu ocazia victoriei de la Campionatul European de fotbal.

Germania a obținut succese la Eurovision și oarecum în competițiile de fotbal europene sau mondiale în 1982 și 2010, jucând finala Campionatului Mondial din 1982 și pe cea de Liga Campionilor în 2010, prin Bayern Munchen. În 1983 Hamburg S.V. câștiga Cupa Campionilor Europeni, la un an după ce Germania triumfa în premieră la Eurovision.

Italia în 1990 a câștigat aproape tot în afară de Campionatul Mondial de fotbal a cărei gazdă a și fost. Toto Cutugno triumfă la Eurovision cu piesa „Insieme”, iar echipele italiene de club câștigă toate cele 3 cupe europene de la vremea aceea ! Naționala Italiei obține numai locul 3 la turneul final din 1990. Și în 1964 la primul succes al Italiei la Eurovision prin Gigliola Cinquetti, campioana țării la fotbal – Inter Milano câștigă Cupa Campionilor Europeni pentru a doua oară la rând. De altfel prima finală de Cupa Campionilor la fotbal coincide cu prima finală la concursul Eurovision din același an – 1956.

În 2020 Japonia va organiza Olimpiada de vară, dar la fotbal nu prea au șanse să dea lovitura la mondialele din 2018 sau 2022, să vedem dacă vor dori să participe și la Eurovision după exemplul Australiei care s-a clasat pe locul secund în 2016. Poate doar să câștige Cupa Asiei pe națiuni sau Liga Campionilor Asiei, dar nu Campionatul Mondial de fotbal. Deja denumirea de „Eurovision” nu prea își mai are rostul. Ar trebui să se numească „Mondovision” și să participe orice țară doritoare de pe glob. În trecut la Eurovision a mai participat și o țară din Africa, adică Maroc doar în 1980. Și Libanul a intenționat să participe în 2005, dar prezența Israelului în concurs a împiedicat acest lucru.

 

 

Campionatul european de gimnastică


După 60 de ani România găzduiește la Cluj un nou Campionat European de Gimnastică artistică pentru probe individuale, adică individual compus și finale pe aparate. Totul este organizat foarte bine, mai puțin afișajul electronic care întârzie mereu cu afișarea notelor. Dar asta nu e vina organizatorilor români, ci a federației europene care a încheiat contractul cu firma respectivă care asigură afișajul electronic. Spectatorii sunt prezenți, toate biletele vândute, transmisia TVR de cea mai bună calitate pe tot parcursul zilelelor de competiție, interviuri cu toate fostele mari campioane ale României prezente la Cluj.

Ghiciți ce lipsește !

Da, ne lipsesc tocmai CAMPIOANELE care să ne aducă noi și noi medalii. Este adevărat că în concurs se mai află încă o Cătălina Ponor, o Larisa Iordache, un Marian Drăgulescu, toți calificați în câte o finală pe aparate sau chiar două în cazul lui Marian, la sol și sărituri. Poate vor obține și medalii și le doresc mult succes în acest sens ! Cătălina are frumoasa vârstă de 29 de ani, Marian are deja 37 de ani, Larisa este trecută și ea de 20 de ani. Pe Cătălina am inclus-o în echipa românească ideală din toate timpurile și am tot respectul și admirația pentru tot ce a făcut și încă mai face pentru gimnastica românească, dar îmi doresc să nu prindă o eventuală echipă calificată pentru Jocurile Olimpice de la Tokyo de peste trei ani și asta doar prin prisma concurenței din partea gimnastelor cu vârsta între 16 – 19 ani, vârstă ideală pentru performanța de top. Decât să mai mergem peste 3 ani la Tokyo tot cu Cătălina și eventual Larisa la olimpiadă mai bine să avem o echipă calificată de tinere gimnaste care poate să nu prindă podiumul așa cum a fost situația între 1976 – 2012. În gimnastică oricât ai vrea la vârsta de peste 20-21 de ani în cazul fetelor este foarte greu să mai emiți pretenții la medalia de aur, chiar și argint. Poate mai obții un bronz în vreo finală pe aparate unde ești specialistă și au mai fost asemenea cazuri. S-a văzut în evoluția Cătălinei de la sol în calificări că nu mai este sigură pe ea, nu mai poate executa sărituri și combinații foarte grele, nici chiar pe cele impuse de codul de punctaj. Asta s-a întâmplat și în 2016 la Rio. Așa s-a mai ratat prezența în altă finală pe aparate, la sol, prin faptul că a fost depunctată pentru că nu a executat o combinație de sărituri impuse și a pierdut 6 zecimi de punct care a dus ca ea să nu se califice în finală deși era aparatul ei cel mai bun. Poate vom obține 4 medalii (pot fi maxim 3 de aur) prin 4 prezențe în cele 3 finale pe aparate, poate una, două sau trei, dar nu trebuie să ne întristăm peste măsură dacă și de data asta vom…rămâne acasă fără nicio medalie ! În alte ocazii veneam de la Europene, Mondiale sau Olimpice organizate în afara țării cu salbe de medalii de toate metalele, însă acum avem organizarea competiției, dar nu prea avem performanța !

Sâmbătă, pe 22 aprilie 2017, Marian Drăgulescu a cucerit medalia de aur în finala de la sol, a zecea sa medalie de aur în competiția europeană din cariera sa prodigioasă depășind-o pe Nadia Comăneci. Marian spune că este cea mai frumoasă și dorită medalie din cariera sa și singura placată cu aur. Este a 30 a medalie a sa în competițiile europene, mondiale sau olimpice.

Ziua de duminică, 23 aprilie 2017, ne-a adus încă 3 medalii din 3 posibile, câte una din fiecare metal. Astfel, Marian Drăgulescu a câștigat medalia de argint în finala de la sărituri, devenind cu cele 31 de medalii în total la Jocurile Olimpice, Campionate Mondiale și Europene cel mai medaliat sportiv român din toate timpurile în cadrul celor mai importante competiții mondiale și europene.

Larisa Iordache a cucerit medalia de bronz în finala de la bârnă, iar la aproape 30 de ani, Cătălina Ponor a devenit cea mai în vârstă campioană europeană din România în gimnastica artistică. Această medalie obținută într-un mod senzațional o putem echivala cu o medalie olimpică de aur sau chiar mai mult. Este al cincilea titlu european la bârnă pentru Ponor, fiind recordmenă all-time la acest aparat. Cătălina a intrat în galeria campionilor de legendă ai României și ai lumii, foarte puțini sportivi putându-se lăuda cu asemenea performanță în condițiile respective. Chiar și Marian face parte din această categorie începând de sâmbătă. Și ei promit să nu se oprească aici, cel puțin nu în următorii 3 ani. Cu aterizări mai bune la sfârșitul evoluțiilor, am fi putut obține maximum posibil din cele 3 finale, adică 3 medalii de aur și una de argint prin cei 3 gimnaști.

Din câte știu România se află pe primul loc în clasamentul total pe medalii la Campionatele Europene de gimnastică din toate timpurile în probele feminine. Acum s-a clasat pe locul 2 cu 2 medalii de aur, una de argint și una de bronz.

Tot duminică, în același timp cu finalele pe aparate de la Cluj echipa României de tenis feminin în Fed Cup a învins Marea Britanie cu scorul de 3-2 la Mamaia. Despre scandalul iscat de Ilie Năstase nu vreau să scriu pentru că a fost partea întunecată a meciului de tenis și condițiile producerii lui au fost controversate. Nu vreau decât să amintesc că am mai scris despre rasism pe blog aici și era în cauză sora Serenei Williams, Venus, care în 1997 a provocat celebra ciocnire cu Irina Spârlea. Atunci Venus era la începutul carierei sale. După 20 de ani la sfârșitul carierei, îi vine rândul Serenei să fie implicată într-un scandal rasist tot cu un român. Desigur, nu ne-am fi dorit și cred că nici ele să fie implicate în asemenea scandaluri nici în 1997 și nici acum, dar așa a fost să fie. Douăzeci de ani de glorie pe terenul de tenis ale celor 2 surori, marcați de 2 scandaluri rasiste !

 

 

Antichitatea greco-romană despre sport


O carte de literatură și istorie în întregime dedicată sportului, o antologie de texte ale autorilor din antichitate despre sport, exerciții fizice, jocuri și serbări care aveau loc în vechea Eladă și în vechea Romă. Ar fi trebuit să postez cartea mai demult, chiar prima, dar pe blog ultima carte postată apare prima cititorilor interesați de acest domeniu al sportului și al jocurilor olimpice.

OLYMPIA


Cartea „Olympia” este dedicată în întregime jocurilor olimpice, din antichitate și până la ediția din 1984. Este o carte de istorie și literatură, nu de relatări ale competițiilor care au avut loc de-a lungul anilor, conținând foarte multe poezii dedicate eroilor vechii Elade cât și celor din secolul XX care s-au făcut remarcați în întrecerile olimpice. Este o „carte de istorie, de legende, poezie și plastică olimpică” așa cum scriu și autorii pe prima pagină. Prezintă imnul olimpic, muzeele olimpice, Academia Olimpică Internațională.

Filatelia și Jocurile Olimpice


Cu această ocazie postez o carte specială, având în vedere și pasiunea mea pentru filatelie încă de când eram în clasa a cincea. Pe atunci frecventam cercul filateliștilor din București și un magazin filatelic care era lângă școala generală unde învățam eu.

Cartea prezintă toate emisiunile filatelice din toate țările începând cu prima ediție modernă din 1896 și până la cea din 1976 de la Montreal în cazul edițiilor de vară și de la prima ediție din 1924 și până la cea din 1976 de la Innsbruck în cazul edițiilor de iarnă.

În plus sunt prezentate emisiuni filatelice străine care prezintă sportivi români sau alte competiții și evenimente legate de jocurile olimpice. Sunt incluse și olimpiadele de șah.

Noutatea în cazul acestei postări o constituie faptul că am inserat între paginile cărții timbre scanate pe care le am în colecția mea de timbre. În carte sunt numai reproduceri alb-negru ale timbrelor, însă eu am timbre color scanate și inserate între paginile care se referă la timbrele respective. Am câteva serii de timbre românești și străine emise cu ocazia desfășurării jocurilor olimpice și intenționez să mai achiziționez. Tocmai de aceea această postare cu filatelia va suferi modificări periodice pe măsură ce obțin imagini cu emisiunile filatelice la care se referă cartea.

În anul 2016 am mai postat un mic articol care se referă la filatelie și jocurile olimpice și îl voi reposta acum. Acesta și alte articole interesante legate de filatelie și jocurile olimpice apărute în revista „Cutezătorii” și almanahurile „Sportul” din 1975, 1976 și 1988 sunt inserate mai jos.

filatelia636465149150151

În almanahul „Sportul” din 1976 a apărut un articol de 3 pagini dedicat emisiunilor filatelice românești cu tematică olimpică de vară.

img_0023img_0024img_0025

176177178

Cartea „Filatelia și Jocurile Olimpice” a fost scrisă de A. Vrabie și a apărut în 1981.

imgimg_0001img_0002img_0003img_0004img_0005img_0006img_0007img_0008img_0009img_0010img_0011img_0012img_0013img_0014img_0015img_0016img_0017img_0018img_0019img_0020img_0021img_0022img_0023img_0024img_0025img_0026img_0027img_0028img_0029img_0030img_0031img_0032img_0033img_0034img_0035img_0036img_0037img_0038img_0039img_0040img_0041img_0042img_0043img_0044img_0045img_0046img_0047

1

img_0048img_0049img_0050img_0051img_0052

1

img_0053img_0054img_0055img_0056img_0057img_0058img_0059img_0060img_0061img_0062

4

img_0063img_0064img_0065img_0066img_0067img_0068img_0069img_0070img_0071img_0072

3

img_0073img_0074img_0075img_0076img_0077img_0078img_0079img_0080img_0081img_0082img_0083img_0084img_0085img_0086img_0087img_0088img_0089img_0090img_0091img_0092img_0093

1

img_0094img_0095img_0096img_0097img_0098img_0099img_0100img_0101img_0102img_0103img_0104img_0105img_0106img_0107img_0108img_0109img_0110img_0111img_0112img_0113img_0114img_0115img_0116img_0117img_0118img_0119img_0120img_0121img_0122img_0123img_0124img_0125img_0126img_0127img_0128img_0129img_0130img_0131img_0132img_0133img_0134

2

img_0135img_0136

Barcelona 1992

1289-jocurile-olimpice-de-vara-barcelona-serie-b-500x5001290-jocurile-olimpice-de-vara-barcelona-colita-500x5001291-jocurile-olimpice-de-vara-barcelona-colita-n-500x500

img_0139img_0140img_0141img_0142img_0143img_0144img_0145img_0146img_0147img_0148img_0149img_0150img_0151img_0152img_0153img_0154img_0155img_0156

1

img_0157

2

img_0158img_0159img_0160img_0161img_0162img_0163img_0164img_0165img_0166img_0167img_0168img_0169img_0170img_0171img_0172img_0173img_0174img_0175img_0176img_0177img_0178img_0179img_0180img_0181img_0182

CALGARY 1988

1

img_0184img_0185img_0186img_0187img_0188img_0189img_0190img_0191img_0192img_0193img_0194

sah-1966

img_0195img_0196img_0197img_0198img_0199img_0200img_0201img_0202img_0203img_0204img_0205img_0206img_0207img_0208img_0209img_0210img_0211img_0212img_0213img_0214img_0215