Filatelia și Jocurile Olimpice

Cu această ocazie postez o carte specială, având în vedere și pasiunea mea pentru filatelie încă de când eram în clasa a cincea. Pe atunci frecventam cercul filateliștilor din București și un magazin filatelic care era lângă școala generală unde învățam eu.

Cartea prezintă toate emisiunile filatelice din toate țările începând cu prima ediție modernă din 1896 și până la cea din 1976 de la Montreal în cazul edițiilor de vară și de la prima ediție din 1924 și până la cea din 1976 de la Innsbruck în cazul edițiilor de iarnă.

În plus sunt prezentate emisiuni filatelice străine care prezintă sportivi români sau alte competiții și evenimente legate de jocurile olimpice. Sunt incluse și olimpiadele de șah.

Noutatea în cazul acestei postări o constituie faptul că am inserat între paginile cărții timbre scanate pe care le am în colecția mea de timbre. În carte sunt numai reproduceri alb-negru ale timbrelor, însă eu am timbre color scanate și inserate între paginile care se referă la timbrele respective. Am câteva serii de timbre românești și străine emise cu ocazia desfășurării jocurilor olimpice și intenționez să mai achiziționez. Tocmai de aceea această postare cu filatelia va suferi modificări periodice pe măsură ce obțin imagini cu emisiunile filatelice la care se referă cartea.

În anul 2016 am mai postat un mic articol care se referă la filatelie și jocurile olimpice și îl voi reposta acum. Acesta și alte articole interesante legate de filatelie și jocurile olimpice apărute în revista „Cutezătorii” și almanahurile „Sportul” din 1975, 1976 și 1988 sunt inserate mai jos.

În almanahul „Sportul” din 1976 a apărut un articol de 3 pagini dedicat emisiunilor filatelice românești cu tematică olimpică de vară.

Cartea „Filatelia și Jocurile Olimpice” a fost scrisă de A. Vrabie și a apărut în 1981.

Barcelona 1992

CALGARY 1988

Publicitate

CITIUS, ALTIUS, FORTIUS !

Această serie de articole a apărut în almanahul Sportul din 1988 cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Seul și prezintă o scurtă istorie a lor din antichitate și până la edițiile moderne dintre anii 1896-1984. Se prezintă fapte inedite, recorduri, participările sportivilor români la jocuri.

Titlul acestei serii coincide cu cel ales de mine pentru motto-ul blogului, cele 3 cuvinte în latină exprimând spiritul tuturor competițiilor sportive așa cum cele 5 culori care se regăsesc în cercurile olimpice se regăsesc în drapelele tuturor țărilor afiliate la O.N.U. și la Comitetul Olimpic Internațional.

Ramul de măslin al Olympiei

ALBERT SARITOV este primul străin naturalizat care a câștigat o medalie pentru România, cea de BRONZ la lupte libere, categoria 97 kg, învingându-l prin superioritate tehnică pe georgianul Elizbar Odikadze cu scorul de 10-0. El este de origine cecenă și a reprezentat Rusia până de curând, dar rușii au renunțat la el pentru actualele jocuri olimpice și cu acest gest ne-au făcut cadou o medalie. Fiind ultima la care speram în ultima zi a întrecerilor este ca și o medalie de aur, iar totalul nostru urcă la cinci medalii la jocurile de la Rio, printre cele mai slabe rezultate de după al doilea război mondial.

România mai are încă patru medalii la JO, aur prin echipa feminină de spadă, argint prin Horia Tecău şi Florin Mergea, bronz prin echipajul de 8+1 la canotaj şi Gabriel Sâncrăian la haltere.

Este prima medalie pentru luptele românești de la Olimpiada din 1984. În 1992, Ioan Grigoraș cucerea un bronz la categoria 130 de kilograme la întrecerea de greco-romane.

Cartea „Ramul de măslin al Olympiei” am postat-o cu ocazia închiderii jocurilor de la Rio, fiind ultima pe care o am și care este dedicată în întregime jocurilor olimpice.

Eroii olimpiadelor

Cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Moscova ca o avancronică sau preambul s-a editat această carte cu cei mai importanți eroi ai jocurilor moderne, de la Atena 1896 și până la Montreal 1976, o istorie de 80 de ani, de la Spyros Louis, câștigătorul Maratonului din 1896 și până la „zeița” de la Montreal, Nadia Comăneci.

1. Nadia – 40 de ani de Perfecțiune

Postat pe 18 iulie 2016

Ziua cea mare a gimnasticii românești a fost, fără îndoială, cu exact 40 de ani în urmă, pe 18 iulie 1976, când la Montreal Nadia Comăneci a atins Everestul performanței sportive și a deschis o nouă eră în acest sport. Până atunci nimeni nu mai reușise nota maximă la Jocurile Olimpice. Performanța din 18 iulie 1976 poate fi comparată cu cea din 20 iulie 1969, ca nivel de audiență la nivel planetar, când primii oameni au pus piciorul pe lună. Din copilărie mi-a plăcut să mă uit la concursurile de gimnastică și îmi aduc aminte și de Olimpiada de la Los Angeles din 1984, poate mai bine decât de finala Cupei Campionilor Europeni la fotbal din 1986. Gimnastica, alături de fotbal este sportul meu preferat. Poate și pentru faptul că m-am născut cu doar 2 zile înainte de 18 iulie 1976.

Numărul „073” (reprezintă numărul de concurs al gimnastei) de pe tabela electronică pe care este afișată nota Nadiei are o simbolistică interesantă:

1. Dacă adunăm cele 3 cifre, ne dă 10, nota pe care a primit-o pentru prima dată o gimnastă la Jocurile Olimpice, pe data de 18 iulie 1976.
2. Dacă înmulțim 7 cu 3 ne dă 21, iar la Montreal a fost tocmai ediția a 21-a a Jocurilor Olimpice.
3. Cifra „0” este cifra lipsă după cifra „1” care indică nota maximă.
4. Cifra „7″ reprezintă numărul de note 10 pe care Nadia le-a primit în acele zile.
5. Cifra „3″ reprezintă numărul de medalii de aur câștigate la Montreal de cea mai bună gimnastă din toate timpurile.

Deși acesta este al doilea episod din serial, am pus tot cifra 1 înaintea titlului, cifră care reprezintă performanța maximă, perfecțiunea, locul pe care orice sportiv visează să urce indiferent de sport. Nu puteam să pun 2 pentru că în acea zi tocmai cifra 1 a făcut senzație.

Pentru postarea aceasta am ales cartea „Nadia”, dedicată în întregime drumului parcurs de gimnastă de la primii pași în gimnastică și până la senzaționala performanță de la Montreal. Cartea este scrisă de cel mai mare cronicar sportiv al României (Ioan Chirilă) și a apărut într-un tiraj de 340000 de exemplare. Eu am ediția apărută în 18.01.1977 în 145000 exemplare. Fără îndoială aceasta nu a fost singura ediție, iar tirajul total al tuturor edițiilor ajunge sau depășește 340000 exemplare.

Imaginea de sub chipul Nadiei, cu celebra notă, reprezintă, cred eu, cea mai frumoasă imagine și simbol din sportul românesc. Nota 10 nu este comună pentru toate sporturile, dar cifra 1 reprezintă locul pentru care fiecărui sportiv i se cântă imnul țării și i se acordă cele mai multe laude și recompense indiferent de sport.