OLIMPIADA PĂCII ?

Postat pe 25 februarie 2018

Pe 25 februarie 2018 a luat sfârșit a XXIII-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă desfășurată la Pyeong Chang, în Coreea de Sud.

România a obținut ca cele mai bune rezultate un loc 7 la sanie feminin prin Raluca Strămăturaru și un loc 10 la ștafetă sanie, echipă mixtă. La bob un loc 15 la feminin dublu și un loc 18 la masculin tot în proba de dublu. Reamintesc că singura medalie, de bronz, obținută de România la jocurile olimpice de iarnă a fost în proba de bob dublu masculin la Grenoble în 1968.

Eroina de la Pyeong Chang se numește Esther Ledecka și a reprezentat Cehia. Ea a obținut 2 medalii de aur în discipline diferite, la Super G coborâre pe schi și la snowboard, o adevărată performanță, ca și când o sportivă ar obține aceleași rezultate la o probă de sprint în atletism și alta la înot, de exemplu, la o ediție de vară. Ce-i drept, americanul Carl Lewis obținuse 2 medalii de aur, la săritura în lungime și la sprint 100 metri, la atletism, în 1984 la Los Angeles.

Un alt performer se numește Martin Furcade, care a obținut 3 medalii de aur la în diferite probe de biatlon, dintre care una cu ștafeta Franței.

Marit Bjoergen din Norvegia a obținut 5 medalii, dintre care 2 de aur în probe de schi fond, ajungând la un total de 15 medalii, dintre care 8 de aur, la 5 ediții de jocuri. Este cel mai medaliat sportiv la edițiile de iarnă din toată istoria acestor jocuri. La edițiile de vară înotătorul Michael Phelps deține un record de 28 de medalii obținute dintre care 23 de aur, mai deține recordurile de medalii și titluri în probele individuale, 16 la total și 13 de aur. Ei sunt cei mai buni olimpici din toate timpurile. Cele mai multe țări nu au un număr atât de mare de medalii obținute în toată istoria participărilor la jocuri indiferent de ediție. Totuși țările pe care le-au reprezentat, Norvegia și Statele Unite dețin recordul total de medalii și titluri obținute la edițiile de iarnă pentru Norvegia și de vară pentru Statele Unite. Norvegia a stabilit un nou record de medalii obținute la ediția din 2018, adică 39 dintre care 14 de aur și a fost la numai o secundă să o obțină și pe cea de-a 40 a în proba de 30 km schi fond feminin în ultima probă de la Pyeong Chang.

Doresc să amintesc și performanța Ungariei la patinaj viteză în short-track sau pistă scurtă. Ștafeta acestei țări intră în istorie ca și câștigătoare a primei medalii de aur la edițiile de iarnă pentru Ungaria. Până în 2018 Ungaria obținuse doar medalii de argint și de bronz, vreo 7 în total. O medalie de bronz a mai obținut Lichtenstein la ediția din 2018.

Cea mai mare câștigătoare cred că se numește echipa unificată coreeană de hochei feminin, un fapt poate unic în istoria sportului, ca două țări deși apropiate ca și neam, cultură, limbă, tradiții, totuși trăiesc divizate de peste 65 de ani. Sportul a unit ceea ce politica a separat ! M-a înduioșat despărțirea în lacrimi dintre fetele din nord și cele din sud după încheierea jocurilor, când cele din nord au trebuit să se întoarcă acasă. Poate că această echipă de hochei inedită reunificată ar merita chiar Premiul Nobel pentru Pace. Nu au câștigat niciun meci, nicio medalie, dar au câștigat simpatia, admirația și respectul lumii întregi.

Imaginile de mai jos fac parte din albumul de prezentare a ediției a XVI-a desfășurate la Albertville, în Franța în 1992, acolo unde România a ocupat un onorant loc 4 în proba de sanie 2 persoane, a doua cea mai bună clasare din ultimii 50 de ani, după medalia de bronz din 1968.

Publicitate

Copiii munților de aur

Sâmbătă, 22 aprilie 2017, în munții Retezat au murit striviți de avalanșa de zăpadă și pietre doi copii alpiniști, sportivi  de performanță, Dor Geta Popescu de 14 ani, sora mai mică a Crinei Coco Popescu, altă recordmenă a escaladărilor montane și Erik Gulacsi de 13 ani, supranumiți copii de aur ai alpinismului românesc. Titlul acestei postări se referă atât la copii de aur ai alpinismului cât și la munții în sine, munți de aur de unde s-au minat multe tone din cel mai strălucitor metal de-a lungul timpului, din timpurile daco-geților și până în vremurile noastre.

Deja s-a scris mult despre acești copii, despre părinții lor care i-au dus la moarte sigură în condițiile de climă pe care le-au avut în ziua respectivă. Nici părinții lor și nici noi NU trebuia să le cerem acestor copii să ajungă la performanțele montane ale lui Horia Colibășanu, Constantin Lăcătușu, David Neacșu, Ecaterina Cuibuș sau chiar și a surorii mai mari a Getei, Crina Coco Popescu. Ne mândrim cu performanțele celor amintiți aici, dar muntele își cere tributul uman din când în când, mai ales atunci când sunt încălcate flagrant legile lui scrise sau nescrise.

În memoria acestor doi copii dispăruți atât de tragic și nedrept postez aici mai multe benzi desenate cu aventuri montane și întâmplări adevărate petrecute iarna apărute în revistele pentru copii din anii 1980, „Cutezătorii” și „Luminița”: „Schiorii”, „Aventuri la cota 1600”, „Stânca vulturilor”, „Avalanșa”, „La săniuș” și „Curelușa buclucașă”. Ei erau la vârsta la care sunt câțiva dintre eroii următoarelor benzi desenate și la vârsta la care eu abia așteptam să cumpăr revistele pentru a citi următoarele episoade din benzile desenate. Această postare apare și pe celălalt blog al meu dedicat publicațiilor pentru copii.

Ma întâi 3 întâmplări adevărate din revista Luminița. Prima dintre ele este șocant de asemănătoare celei în care au murit cei doi copii în Retezat. Spre deosebire de aceste 3 întâmplări adevărate finalul celei din Retezat este tragic, cei doi copii din grupul de șapte persoane pierzându-și viața.

1. AVALANȘA

2. LA SĂNIUȘ

3. CURELUȘA BUCLUCAȘĂ

4. SCHIORII

5. LA UN PAS DE EXTRAORDINAR

6. AVENTURI LA COTA 1600

 

Filatelia și Jocurile Olimpice

Cu această ocazie postez o carte specială, având în vedere și pasiunea mea pentru filatelie încă de când eram în clasa a cincea. Pe atunci frecventam cercul filateliștilor din București și un magazin filatelic care era lângă școala generală unde învățam eu.

Cartea prezintă toate emisiunile filatelice din toate țările începând cu prima ediție modernă din 1896 și până la cea din 1976 de la Montreal în cazul edițiilor de vară și de la prima ediție din 1924 și până la cea din 1976 de la Innsbruck în cazul edițiilor de iarnă.

În plus sunt prezentate emisiuni filatelice străine care prezintă sportivi români sau alte competiții și evenimente legate de jocurile olimpice. Sunt incluse și olimpiadele de șah.

Noutatea în cazul acestei postări o constituie faptul că am inserat între paginile cărții timbre scanate pe care le am în colecția mea de timbre. În carte sunt numai reproduceri alb-negru ale timbrelor, însă eu am timbre color scanate și inserate între paginile care se referă la timbrele respective. Am câteva serii de timbre românești și străine emise cu ocazia desfășurării jocurilor olimpice și intenționez să mai achiziționez. Tocmai de aceea această postare cu filatelia va suferi modificări periodice pe măsură ce obțin imagini cu emisiunile filatelice la care se referă cartea.

În anul 2016 am mai postat un mic articol care se referă la filatelie și jocurile olimpice și îl voi reposta acum. Acesta și alte articole interesante legate de filatelie și jocurile olimpice apărute în revista „Cutezătorii” și almanahurile „Sportul” din 1975, 1976 și 1988 sunt inserate mai jos.

În almanahul „Sportul” din 1976 a apărut un articol de 3 pagini dedicat emisiunilor filatelice românești cu tematică olimpică de vară.

Cartea „Filatelia și Jocurile Olimpice” a fost scrisă de A. Vrabie și a apărut în 1981.

Barcelona 1992

CALGARY 1988

Olimpiadele albe

O carte dedicată în exclusivitate Jocurilor Olimpice de iarnă scrisă de Victor Bănciulescu nu putea lipsi de pe acest blog. Și nu este singura carte despre sporturi de iarnă postată pe blog.

Performanțele sportivilor români în sporturile de iarnă sunt extrem de slabe având în vedere că o treime din teritoriul țării este ocupată de munți unde s-ar putea practica schiul, bobul, sania etc. Din păcate, sporturile de iarnă la nivel de înaltă performanță nu sunt atât de dezvoltate, practicarea lor fiind mai costisitoare decât cele de vară. Fotbalul, handbalul sau gimnastica se poate practica de către aproape oricine tot timpul anului, dar nu putem spune același lucru despre schi, hochei sau patinaj.

De exemplu, Olanda, care nu are deloc munți se situează în mod constant între primele zece țări în clasamentul pe medalii. Olanda nu are munți, dar este o superputere în patinajul viteză pe pistă lungă, patinajul pe canalele olandeze fiind sport național iarna.

Performere în sporturile de iarnă sunt țările cu zăpezi veșnice sau care au forme de relief și climă montană care permit practicarea sporturilor de iarnă multe luni pe an, de exemplu, Canada, Rusia, Statele Unite, Norvegia, Austria, Elveția, Finlanda, Germania, Suedia, Japonia, Coreea de Sud, Italia, Franța, dar și Polonia, Slovenia sau Croația.

Singura medalie obținută de români la Jocurile Olimpice de iarnă datează din 1968, în proba de bob dublu, Ion Panțuru-Nicolae Neagoe. Chiar și Coreea de Nord ne depășește, având o medalie de argint în palmares ! Se pare că la bob avem cele mai bune rezultate, în general.

Jocurile Olimpice de-a lungul veacurilor

Una din cărțile care tratează despre Jocurile Olimpice a apărut în 1964 după ediția de la Tokyo și reconstituie istoria acestor jocuri din antichitate și până la momentul respectiv cu multe date și povești interesante. Deși aveam cartea de mult timp, nu am reușit s-o scanez decât acum la sfârșitul acestui an olimpic 2016, dar ce este mai bun rămâne pentru sfârșit întotdeauna și încă voi mai posta alte cărți la fel de interesante. Această carte scrisă de Victor Bănciulescu abordează atât edițiile de vară ale jocurilor cât și pe cele de iarnă, în paralel. Urmează să postez altă carte numai despre Olimpiadele Albe, adică cele de iarnă.